Revista presei locale ~ Galati 13 martie 2015
a declarat ministrul secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Cătălin Beciu, prezent joi la o întâlnire cu oamenii de afaceri şi autorităţile din Galaţi, organizată de preşedintele Patronatului IMMurilor Galaţi, Marian Filimon
* Oamenii de afaceri din Galaţi au umplut sala de conferinţe de la Parcul de Soft, la întâlnirea cu ministrul secretar de stat din cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Cătălin Beciu * Provenind din mediul privat, patron al unei firme din Prahova, ministrul a vorbit despre cele mai importante propuneri de modificare a Codului fiscal, dar şi despre soluţia eliminării „ţeparilor” din contractele cu statul * Nimeni din primărie şi din CJ nu a fost prezent la discuţii * A venit doar prefectul Dorin Otrocol, care a făcut din nou apel la lăsarea deoparte a orgoliilor locale ale „anumitor autorităţi din Galaţi, Brăila şi chiar Tulcea”
„Lucrurile se schimbă doar dacă cineva vrea să le schimbe. Acesta este şi motivul pentru care a apărut o propunere de Cod fiscal, care acum se află în dezbatere publică şi care, veţi vedea, va produce efecte uluitoare asupra economiei româneşti”, a declarat ministrul secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Cătălin Beciu, prezent joi la o întâlnire cu oamenii de afaceri şi autorităţile din Galaţi, organizată de preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Vorbind despre impactul propunerilor făcute pentru modificarea Codului fiscal, ministrul nu s-a ferit de cuvinte: „Economia românească nu va creşte, ci va exploda în sensul pozitiv, iar efervescenţa pe care o va produce acest Cod fiscal va putea fi observată încă de la jumătatea acestui an”.
O primă propunere este cea de reducere a TVA-ului la 20%, „lucru care este posibil să se întâmple chiar de anul acesta”. „Unii apreciază că impozitul pe dividende va fi eliminat, ceea ce, fireşte, este minunat pentru că în contabilităţile dvs veţi fi nevoiţi să faceţi foarte puţine artificii de-acum încolo pentru a dispune de cash, pentru că ştiţi cu toţii prin ce am trecut şi câte rute ocolitoare trebuia să găsim pentru a face un lucru absolut firesc, şi anume, după ce ne plătim impozitul pe profit să putem face cu banii noştri ceea ce ne dorim să facem”, a spus Cătălin Beciu, care provine din mediul de afaceri prahovean.
Eliminarea oricăror posibilităţi de abuz din partea statului
„Dincolo de cifre, care au încântat pe toată lumea, pe mine m-a interesat mult mai mult un lucru care schimbă definitiv raportul de forţe între stat şi mediul privat, statul fiind reprezentat de către Ministerul de Finanţe. A apărut un principiu nou în acest Cod fiscal, <<In dubio contra fiscum>>, care vrea să vă rezolve toate problemele practice de care v-aţi lovit până acum în timpul, de pildă, al derulării controalelor la sediul companiilor dvs. <<In dubio contra fiscum>> îi obligă pe cei de la Fisc ca, în situaţia în care există o ambiguitate legată de interpretarea unei legi, să vă aplice interpretarea fiscală care vă este cea mai favorabilă. De aceea, din punctul meu de vedere, aceasta este cea mai importantă măsură din noul Cod fiscal, pentru că schimbă complet raportul de forţe dintre stat şi mediul privat, înlăturând aproape în principiu orice posibilitate de a se comite abuzuri împotriva companiilor dvs. Ambiguităţile astea pe care, cred eu, voit, de-a lungul timpului, statul român le-a lăsat în legislaţie, cred că au fost lăsate acolo tocmai pentru ca antreprenorii să fie totdeauna pe această bârnă, putând să cadă când în stânga, când în dreapta şi, în felul acesta, fiind foarte uşor de controlat.
„Statul-prieten”
Odată cu adoptarea noului Cod fiscal, statul român e un stat-prieten, a spus ministrul, care a recunoscut că mai e destul de lucru şi în alte zone ale legislaţiei şi relaţiilor dintre stat şi antreprenor: „Ar fi bine să-ţi poţi lua şi o autorizaţie de construcţie mai devreme de un an; aşa cum iar ar fi foarte bine ca, dacă ai nevoie de un aviz de la un organ al statului, să-l primeşti în timp util; aşa cum ar mai fi bine, de exemplu, ca Biroul de asistenţă contribuabili să-ţi dea soluţii care să fie opozabile terţilor şi să fie relevante şi bază de discuţii pentru controalele ulterioare, lucru care nu se întâmplă în prezent, când aceste răspunsuri nu sunt recunoscute, în timpul controalelor, de către reprezentanţii Ministerului de Finanţe. De un sfert de secol, noi ne adaptăm tuturor nevoilor şi tuturor dorinţelor, mai mult sau mai puţin exotice, pe care le-a avut statul în legătură cu antreprenorii. Eu cred că e timpul ca şi statul să se adapteze nevoilor noastre”.
Vânătoarea „domnilor cu preţuri de dumping” din contractele cu statul
O a treia propunere despre care a vorbit Cătălin Beciu la întâlnirea de la Galaţi nu are legătură cu Codul fiscal, venind din mediul privat, dar este legată de licitaţiile cu statul. „Cei care lucrează cu bugetul statului nu sunt nişte oameni vinovaţi, oriunde pe această planetă statul este cel mai mare client. Problema este cu cei care lucrează cu statul în mod necinstit. În zona asta, a contractelor cu bugetul statului, a apărut o categorie specială de antreprenori, care încurcă foarte mult economia românească. Am constatat că, la licitaţiile publice mari, apar nişte domni care au preţuri de dumping. Ele ar putea fi rezultatul unor tehnici de management uluitoare de care n-am auzit noi pe-aici, prin Europa şi au inventat ei o chestie care le permite lor să fie cei mai competitivi din piaţă. Ar fi bine dacă ar fi aşa. Adevărul gol-goluţ este că ei nu iau niciodată în calcul, în structura preţurilor, plata subcontractanţilor. De acolo vin preţurile de dumping, nu-şi propun în nicio clipă să-şi plătească subcontractanţii. Ei simulează un comportament fiscal corect, vin cu toate cerinţele de participare îndeplinite şi care arată perfect, se prezintă la licitaţia cu pricina, după care nu plătesc 20 de subcontractanţi – care, de fapt, fac toată treaba şi care suportă materiale, salarii, plata taxelor către stat – şi-i lasă pe ăia să moară. S-au pierdut zeci de mii de locuri de muncă doar anul acesta numai din acest motiv. Ca tipar, oamenii pleacă direct în concediu cu genţile pline. Pentru că fenomenul necesită măsuri urgente, am încercat împreună cu colegii din minister să facem ceva să-i oprim. L-am sunat pe dl Dobrin de la ANRMAP, o minte luminată care înţelege foarte bine lucrurile astea, şi i-am propus să introducă un nou criteriu de eligibilitate în ceea ce priveşte calificarea pentru lucrările cu bugetul de stat. Vine respectivul şi declară experienţă în domeniu? Să-i cerem şi un proces-verbal de bune practici încheiat cu toţi subcontractanţii pe care i-a avut în ultimii doi ani, din care să rezulte că orice obligaţie financiară între el şi subcontractor a fost stinsă. Fără acel document, să nu poată intra în licitaţie. Organismul care se va ocupa de ţinerea sub control a acestui fenomen şi care-i va depista pe toţi cei care nu raportează corect subcontractanţii sau care nu au aceste procese-verbale sunt chiar subcontractanţii care nu şi-au primit banii, care-i vor vâna pe ăştia peste tot. În momentul în care aceştia vor raporta că semnătura lor lipseşte de pe respectivul proces-verbal, contractorul general se va afla într-o situaţie penală, săvârşind infracţiunea de fals în declaraţii, iar de-aici se ocupă Procuratura şi rezolvă ei problema”, a mai spus ministrul secretar de stat Cătălin Beciu.
De la întâlnirea de la Parcul de Soft au lipsit in corpore reprezentanţii primăriei şi ai Consiliului Judeţului, doar prefectul Dorin Otrocol fiind prezent. Menţionând că în zona asta de sud-est nu se prea întâmplă nimic, prefectul a spus că „din păcate, orgoliile locale ale anumitor autorităţi din Galaţi, Brăila şi chiar Tulcea au condus la o blocare a dialogului dintre instituţii. Fac apel încă o dată la colaborare şi conlucrare interjudeţeană. Trebuie să lucrăm împreună dacă vrem să avem o dezvoltare economică a zonei”.
Autor: Cristinel Luca
13 martie 2015
Sursa articol: presagalati.ro