Dezvoltarea economiei sociale


Conferință de presă 
| București, 17 februarie 2015, Sediul Central CNIPMMR

Propunerile CNIPMMR de modificare a legii privind întreprinderea socială

ceseI. Proiect privind întreprinderea socială demarat de CESE

La nivelul U.E. aproximativ 10% din mediul de afaceri european este destinat activitatii intreprinderilor sociale, acestea integrand peste 11 milioane de angajati, sub diferite forme de organizare:

  • 70% dintre acesti angajati in organizatii nonprofit,
  • 26% sunt inclusi in cooperative, iar
  • 3% in case de ajutor.

La nivelul UE:

  • Franţa, Italia, Belgia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Irlanda au legi comprehensive privind economia sociala;
  • Finlanda şi Polonia au legi care limitează economia socială la domeniul integrării în muncă al persoanelor vulnerabile;
  • Germania, Danemarca şi Suedia nu au legi speciale, însă economia socială funcţionează în baza parteneriatului social public privat,

fiind prevăzute ca facilităţi:

  • masuri non-financiare (exp. Belgia, Finlanda si Marea Britanie): incubatoare regionale; servicii de consultanta pentru inceperea si dezvoltarea de intreprinderi sociale; centre de asistenta tehnica – tip business şi
  • facilitati fiscale (exp. scutiri de taxe şi impozite sau sub forma acordurilor de cooperare prin intermediul carora sistemul public de protectie sociala subcontracteaza de la entitati private servicii sociale – Portugalia);
  • sprijin direct, prin programe de finanţare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor econimiei sociale;
  • sprijin combinat, prin aplicarea măsurilor non-financiare şi fiscale.

In anul 2012, sectorul economiei sociale din România, deşi nu este adoptată încă Legea economiei sociale, a inclus 39.347 de organizaţii active, care au deţinut active imobilizate în valoare de 13.917.508 mii lei, au obţinut venituri în valoare de 12.298.111 mii lei şi au angajat un număr de aproximativ 131.127 persoane (“Atlasul Economiei Sociale” 2014 – Institutul de Economie Socială).


Citește mai mult despre acest subiect în articolul:


economie socialaII. Propunerile CNIPMMR de modificare a legii privind întreprinderea socială

Având în vedere rezultatele, observaţiile şi recomandările CESE, CNIPMMR solicită:

A. Valorificarea la nivel naţional a recomandărilor Comitetului Economic şi Social European privind întreprinderile sociale;

B. Luarea în considerare în definitivarea cadrului normativ a descrierii întreprinderilor sociale bazate pe caracteristicile comune identificare de CESE şi a recomandărilor (proiectul de Lege privind economia sociala înregistrat cu nr. 335/23.06.2014 fiind în prezent în procedurile de avizare de către Comisiile de specialitate din cadrul Camerei Deputaţilor, pe 17.09.2014 primind aviz de la Comisia Juridică, de disciplină şi imunităţi) şi îmbunătăţirea art. 11 alin. (1) lit. a) din proiectul de lege, prin înlocuirea cuvântului „permanent” cu sintagma „are în medie anual” cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil;

C. Completarea proiectului de Lege privind economia sociala înregistrat la Parlament cu nr. 335/23.06.2014:

  • Completarea art. 20 alin. (1) din proiectul de Lege privind economia sociala înregistrat cu nr. 335/23.06.2014 cu măsuri non-financiare şi fiscale pentru întreprinderile sociale, similare cu bunele practici din celelate state membre ale U.E.:
    1. facilitati fiscale: scutiri şi reduceri de taxe, impozite şi contribuţii sociale;
    2. reglementarea dreptului la folosinţa gratuită sau chirie minimă pentru spaţii;
    3. dreptul de a i se concesiona servicii publice fara caracter comercial, in conditiile legii;
    4. oferirea unei perioade de graţie de 1-5 ani, care sa presupuna scutirea de taxe pentru un anumit interval de timp de la infiintarea intreprinderii sociale;
    5. măsuri non-financiare: incubatoare regionale, servicii de consultanta pentru inceperea si dezvoltarea de intreprinderi sociale, centre de asistenta tehnica – tip business;
    6. sprijin direct, prin programe de finanţare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor econimiei sociale din resurse provenite din bugetul de stat si din bugetele locale;
    7. sprijin combinat, prin aplicarea măsurilor non-financiare şi fiscale.
  • Reglementarea mecenatului de competenta, astfel incat companiile sa poata beneficia de scutiri de impozite pentru serviciile de consultanta oferite pro bono intreprinderilor sociale si ONG-urilor;
  • Stabilirea unui TVA diferentiat de 9% pentru serviciile de interes general;
  • Introducerea unor criterii socialein acordarea contractelor in cadrul achizitiilor publice;
  • Crearea unei etichete de economie sociala, corelata cu un sistem de monitorizare si evaluare a impactului social;
  • Profesionalizarea entitatilor care activeaza in domeniul economiei sociale pentru cresterea calitatii serviciilor si a competitivitatii pe piata, prin transfer de know-how din partea companiilor;
  • Campanii ample de promovare a antreprenoriatului social ca solutie la probleme sociale, dar si economice;
  • Reducerea la jumătate a cuantumului amenzilor prevăzute la 20 alin. (1) din proiectul de Lege privind economia socială.

D. Elaborarea unui program naţional de măsuri şi acţiuni de susţinere a dezvoltării întreprinderilor sociale la nivel naţional, regional şi local

Post Your Thoughts