Legislatie pentru IMM-uri

 

cnipmmrLa sfârșitul anului 2015, aproximativ 500.000 de IMM-uri erau active la nivel național și 22.400.000 la nivel european, acoperind 99.8% din inițiativele economice independente. Activitatea IMM-urilor la nivel național este reglementată de o serie de acte normative printre care:

Legea pentru IMM-uri – Legea nr. 62/ 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 este în vigoare din 6 mai 2014, fiind, la nivel european, cea mai inovatoare lege dedicată întreprinzătorilor. Principalele prevederi ale acesteia vizează:

  • Testul IMM – se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii la introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM, trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ. Cu această ocazie, devine obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM.
  • Principiul numărului constant, însemnând introducerea unor noi sarcini administrative (obligaţii de raportare/conformare) pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.
  • Dispoziţii speciale referitoare la achiziţiile publice în cazul IMM-urilor care subcontractează părţi din contracte. Va exista obligaţia includerii de prevederi privind termenele şi modalitatea de plată a subcontractanţilor. În acest fel se va evita amânarea plăţilor de către primii contractori a celor care prestează (subcontractanţi) în mod efectiv lucrările sau livrează bunurile, în majoritatea cazurile fiind IMM-uri. Acestea vin în completarea dispoziţiilor care dispun că IMM-urile beneficiază de reduceri cu 50 % pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii.
  • Asigurarea a 0,4% din PIB pentru sectorul IMM.

Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020 aprobată prin HG nr. 859/ 2014, publicată în Monitorul Oficial în 14 octombrie 2014, având ca obiectiv “România – Ţara cu cel mai atractiv mediu de afaceri pentru întreprinderi mici şi mijlocii din regiune în anul 2020”. Direcţiile  de  acţiune menționate sunt:

  • Sprijinirea şi  promovarea  antreprenoriatului;
  • Accesul IMM-urilor la finanţare adecvată;
  • IMM-uri inovatoare;
  • Accesul la pieţe  şi internaţionalizarea  IMM-urilor;
  • Reactivitatea administraţiei publice la nevoile IMM-urilor.

Ţinte strategice până în 2020:

  • 670.000 – număr de IMM-uri active (creştere cu 41,23%)
  • 36,45 – număr IMM-uri active  la  000  de  locuitori (creştere cu 51,50%)
  • 3.233.000 – număr total de angajaţi în IMM-uri active (creştere cu 23,23%)

Strategia naţională pentru competitivitate 2015-2020 adoptată prin Hotărârea nr. 775/ 2015 publicată în Monitorul Oficial în 13 Octombrie 2015, având ca obiectiv sprijinirea sectoarelor-cheie naționale, în domeniul competitivității. În cadrul documentului se regăsesc cele 10 sectoare economice cu potențial competitiv și anume: turism și ecoturism, textile și pielărie, lemn și mobilă, industrii creative, industria auto și componente, tehnologia informației și comunicațiilor, procesarea alimentelor și băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit, acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii. Obiectivele Strategiei naționale pentru competitivitate vizează:

  • Reducerea fiscalității;
  • Sprijinirea acțiunilor parteneriale între mediul public și mediul privat;
  • Susținerea factorilor și serviciilor suport.

 

Noul Cod Fiscal – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal este în vigoare din 1 ianuarie 2016, aducând o serie de schimbări având la bază următoarele prevederi:

  • reducerea TVA în trepte: de la 24% la 20%, din ianuarie 2016 și de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017;
  • scăderea cotei impozitului pe dividende de la 16% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2017;
  • cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor se menține la 3%;
  • firmele nou-înființate, cu cel puțin un salariat, constituite pe o durată mai mare de 48 de luni au o cotă de impozitare de 1%;
  • PFA plătesc și contribuția de asigurări sociale (CAS) de 10,5% la venitul net efectiv realizat, plafonat la cinci salarii medii brute lunare;
  • persoanele care nu realizează venituri plătesc lunar contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). Baza de calcul lunară este salariul minim pe economie.

Legea întreprinzătorului debutant – Legea nr. 97/ 2014 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 este în vigoare din 11 iulie 2014 oferind oricărei persoane fără experiență antreprenorială să își deschidă o firmă fără nicio taxă. Principalele prevederi vizează:

  • 10.000 de  euro  nerambursabili  finanţare  prin  Programul  pentru stimularea  înfiinţării  şi  dezvoltării  microîntreprinderilor  de  către întreprinzătorii tineri;
  • Scutirea de  la  plata  contribuţiilor  de  asigurări  sociale  datorate  de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată;
  • Scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile   Registrului   Comerţului,   pentru   înregistrarea microîntreprinderii, precum şi de la plata tarifului pentru publicarea în M O al României, Partea a IV-a;
  • Consiliere, instruire şi sprijin din partea O.T.I.M.M.C., în a cărui rază de competenţă îşi are sediul social.

Legea Business Angel – Legea 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali este în vigoare din 17 iulie 2015 creând un  instrument modern de finanţare a afacerilor, după modelul existent în alte ţării ale UE (Finlanda, Marea Britanie, Italia), aşezând România pe harta antreprenorială a Europei. Documentul stabilește cadrul legal pentru acordarea de finanţări noilor întreprinderi de către respectivii investitori, prin cesionarea de părţi sociale de către proprietarul afacerii. Orice persoana fizică poate deveni investitor individual – business angel, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  • este o persoană din afara societăţii şi dobândeşte calitatea de asociat al acesteia prin aportul său în numerar la capitalul social al societăţii, rezultând emiterea de noi părţi sociale în favoarea sa;
  • investeşte o sumă cuprinsă între 3.000 de euro şi 200.000 euro (suma investită va fi plătită prin intermediul sistemului bancar din România şi va fi înregistrată în contabilitatea societăţii);
  • nu poate deţine, ca urmare a investiţiei, în nume propriu sau prin persoane interpuse, mai mult de 49% din capitalul social al societăţii în cauză;

Facilitățile de care beneficiază un business angel vizează scutirile de la :

  • impozitul pe veniturile sub formă de dividende, pentru o perioadă de 3 ani, din momentul dobândirii părţilor sociale, pentru dividendele aferente părţilor sociale dobândite;
  • impozitul pentru câştigul stabilit din transferul părţilor sociale dacă înstrăinarea are loc după cel puţin 3 ani de la dobândire.

Post Your Thoughts