EVOLUŢIA CREDITĂRII ÎN ROMÂNIA: 2007 – 2013
20/02/2014SONDAJ PRIVIND IMPACTUL IMPOZITULUI PE CONSTRUCŢII SPECIALE APLICABIL DE LA 01.01.2014 ASUPRA SECTORULUI DE IMM-URI DIN ROMÂNIA
20/02/20141. ECONOMIA SUBTERANĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN
„Economia subterană” reprezintă acel segment al activităţilor permise de lege care sunt deliberat ascunse faţă de autorităţile publice. Pentru anul 2013, estimările specialiştilor conduc către o pondere de 18,4 % din PIB (1.870 miliarde euro) la nivelul UE-27[1], fiind în scădere faţă de anul 2008, când economia subterană cumula 19,3% din PIB (1.895 miliarde euro). În acest context, România se află pe locul 2 (28,40 %, aprox. 40 miliarde euro) în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene cu cel mai mare segment al economiei subterane (ca pondere în PIB), fiind „depăşită” de Bulgaria (31,2%, aprox. 13 miliarde euro).
Pornind de la situaţia economiei româneşti, este clar că sunt necesare îmbunătăţiri de natură să diminueze dimensiunea economiei subterane, ce se manifestă cu o intensitate de aproximativ de două ori mai mare decât media UE-27. Însă, înainte de trecerea la acţiuni concrete în acest sens, este necesară o delimitare clară a două componente majore ale economiei subterane: „munca la negru” şi „neraportarea unor venituri de către întreprinderi”. La nivel empiric se apreciază că 2/3 este reprezentată de munca la negru, iar restul de 1/3 de neraportarea veniturilor de către întreprinderi. În continuare vom viza cea de-a doua componentă, focalizându-ne asupra creşterii gradului de fiscalizare a veniturilor întreprinderilor.
2. MĂSURI DE COMBATERE A EVAZIUNII FISCALE
Ansamblul măsurilor ce pot fi luate pentru diminuarea evaziunii fiscale pot fi divizate în două abordări, diferite ca viziune, dar în mare parte complementare: extinderea constrângerilor administrative şi/sau impulsionarea conformării voluntare.
a)Extinderea constrângerilor administrative vizează în principal măsuri de înăsprire a elementelor de control şi penalizare. Această categorie de măsuri generează însă o serie de efecte perverse, afectând în mod negativ şi agenţii economici de „bună credinţă”, manifestându-se astfel un caracter inhibitor asupra dezvoltării economice de ansamblu.
b)Impulsionarea conformării voluntare derivă dintr-o abordare holistică a proceselor economice ce vizează acţionarea asupra cauzelor care generează aceste comportamente de „nesupunere”. Astfel, cea de-a doua categorie de măsuri încearcă să ofere stimulente actorilor economici pentru a se comporta „corect”, luând astfel în calcul nu doar aspectele strict economice, ci şi pe cele ce ţin de pshihologia colectivă şi individuală.
Unul dintre elementele cu deosebit impact în problematica combaterii evaziunii fiscale este asigurarea emiterii bonurilor fiscale la fiecare tranzacţie comercială, permiţând astfel o colectare adecvată a TVA-ului. În acest sens există două măsuri majore care şi-au demonstrat eficacitatea în mai multe ţări:
- returnarea unei părţi din TVA către consumatori;
- organizarea unei loterii a bonurilor fiscale.
Analizele noastre[1] ne-au demonstrat că, în contextul României, măsura ce poate fi aplicată în mod eficient este cea a organizării unei loterii, abordare ce a fost testată în mai multe ţări cu economii emergente.
3. ANALIZA COST – BENEFICIU
Benefiiciile previzionate a fi obţinute la nivelul unui an sunt semnificativ mai mari decât costurile, indiferent de varianta luată în calcul. Prin urmare, în cazul variantei pesimiste (încasările din TVA din a 12-a lună sunt mai mari cu 1,70%) beneficile exced costurile de 3,66 ori, în a celei „Chineze”/medii (2,85 %) – de 6,14 ori, iar în a celei optimiste (4,00 %) – de 8,61 ori. De asemenea important de menţionat este momentul la care beneficiile cumulate egalează (sau depăşesc) costurile cumulate, astfel pentru varianta pesimistă acesta este în luna a 3-a, în cazul celei „chineze” în luna a 2-a, iar pentru varianta optimistă încă din prima lună.
4. PROPUNEREA CNIPMMR – operaţionalizarea în România a loteriei bonurilor fiscale
CNIPMMR solicită valorificarea bunelor practici privind combaterea evaziunii fiscale prin operaţionalizarea şi în România a măsurii loteriei bonurilor fiscale, similar modelului care va fi aplicabil din luna aprilie 2014 în Portugalia.
[1] “Analiza Propunerii Privind Restituirea unei Părţi din TVA către Populaţie”, CNIPMMR, 2011
[1] “The Shadow Economy in Europe, 2013”, Friedrich Schneider, A.T. Kearney, Studiu comandat de Visa Europe