Arhivă articole

Heraeus Romania SRL, parteneriat cu CNIPMMR cu ocazia TOP 2017

Heraeus Romania SRL aparține de Concernul tehnologic german Heraeus, care  este una din cele mai mari întreprinderi familiale din Germania (în Top 10), cu o cifră de afaceri de 21,8 miliarde EUR în 2017.

Fabrica din Timișoara este prima investiție Heraeus în Europa de Est. Pentru a câștiga experiența și a forma propriul nucleu de specialiști în aceasta zonă, s-a început cu un prim proiect de transfer al unei producții existente în Germania și Franța (materiale pentru industria electronică: pulberi metalice și flux necesare producției de paste de cositorit, diferite tipuri de adezivi).

Al doilea proiect este plasarea unei tehnologii complet noi pentru Heraeus și existentă la scară redusă pe plan mondial: producția de plăcuțe cu suport ceramic pentru electronica de putere (DCB – Direct Cooper Bonding). Patentele care s-au înregistrat deja pe aceasta linie, arată faptul că părți din ea sunt unice in lume.

Proiectele care vor urma, vor fi tehnologii complet noi, ceea ce fac din Site-ul din Timișoara o locație cheie pentru Heraeus în Europa, a declarat Președintele Heraeus Electronics la ultima sa ședință cu echipa din Timișoara.

Despre TI Suerom Auto SRL

TI Suerom Auto SRL acordă o importanță deosebită calității. Interesul nostru pe termen lung este identic cu interesul clienților: produse și servicii de cea mai bună calitate și un grad cât mai înalt de satisfacție a clientilor. Fidelitatea față de  principiul calității este dovedită și de certificatul ISO 9001:2015 în domeniul vânzării de autoturisme noi și second hand, piese de schimb auto, lucrări de service auto și depanare auto.

Certificatul ISO 9001:2015 atribuit de TÜV SÜD MANAGEMENT SERVICE GmbH conform procedurii TÜV CERT înseamnă o atenție sporită față de cerințele clienților, o pregătire mai bună a personalului, o echipă mai puternică, reguli mai clare, piese de origine, scule și dispozitive moderne – pe scurt, profesionalism fără compromisuri.

Informatii contact

Adresa:

Calea Turzii nr. 253-255, Cluj Napoca

Tel. vânzări: 0264/593040

Tel. service mecanică: 0733/336701; 0733/336702; 0264/438441

Tel. service caroserie: 0733/336706; 0264/438440

Tel. asistență rutieră: 0744/438888; 0248/500505

Tel. piese schimb: 0264/438447

Tel. ITP: 0264/450777

Tel. sugestii și reclamații: 0746/100192; 0264/450666

Fax: 0264/704749

Email:
General: calitate@otcgroup.ro

Protecția și prelucrarea datelor personale: dpo.tisuerom@otcgroup.ro

ORAR VÂNZĂRI:
Luni – Vineri 08.00 – 18.00

Sambata: 09.00 – 14.00

ORAR SERVICE:
Luni – Vineri 08.00 – 17.00

Sambata: 08.00 – 14.00

SUEROM AUTO SRL, alaturi de CNIPMMR

SUEROM AUTO SRL Face parte din grupul de firme OTC Group, patronat de omul de afaceri domnul Ovidiu Turcu, cu principalul domeniu de activitate comercializarea marcilor Renault, Dacia, Nissan, Fiat, Jeep, Alfa&Romeo, etc primul importator Renault in Romania. In anul 1994 a luat nastere Societatea Comerciala “T.I. SUEROM” cu obiect principal de activitate comercializarea automobilelor RENAULT. 
– In anul 1993 se inaugureaza atelierul service Renault 
– In anul 2003 Fondat in anul 1991 cu activitatea de vanzare marca Renault, Suerom Auto,este se finalizeaza cea mai mare investitie prin darea in folosinta a actualului show-room si cladirea Nissan, aceasta devine una trimarca Dacia-Renault-Nissan, showroom modernizat permanent.
– In anul 2008 se inaugureaza depozitul de piese de schimb, constructie dezvoltata pe trei etaje si se da in folosinta Parcul de Vehicule de Noi cu o capacitate de 300 locuri, parcarea pentru vehiculele clientilor cu o capacitate de 70 locuri si parcul de Vehicule de ocazie cu o capacitate de 35 locuri. 
– In anul 2015 se modernizeaza intregul sistem informatic pe tot grupul, cu fonduri partial Europene.
– In anul 2016 are loc modernizarea show-roomului prin transformarea lui in Renault Store si Dacia Evolution, de asemenea modernizarea si retehnologizarea tuturor atelierelor de productie. 
In anul 2017 are loc extinderea parcului de VO.

Consiliul IMM-urilor din Romania finanteaza 75 firme în domeniul industriilor creative

Piața industriilor creative este încă la început în România însă, datorită potențialului imens, antreprenoriatul în aceste industrii devine din ce în ce mai ofertant.

În efortul continuu de a îmbunătăți mediul de afaceri, Consiliul IMM-urilor din România implementează proiectul “CREATIVE START”, ce are ca scop încurajarea antreprenorialului prin susținerea înființării de întreprinderi în industriile creative în zona Nord-Vest.

În cursa pentru obținerea finanțării din cadrul proiectului “CREATIVE START” s-au înscris peste 600 de persoane care au efectuat cursuri de formare antreprenorială, 145 dintre acestea întocmind și depunând planurile de afaceri. În urma analizării dosarelor, 75 dintre ele vor beneficia de acces la finanțare nerambursabilă de maximum 160.000lei.

Astfel, analiza celor 145 de planuri de afaceri depuse relevă următoarele:

1. Cei mai mulți aplicanți sunt din Cluj (46,21%), Bihor (17,93%), Satu Mare (8,97%), Maramures (9,66%), Bistrita  (13,1%) și Salaj (4, 14%).

2. Cele mai multe afaceri vor fi înființate în următoarele domenii:

  • Activități fotografice – 8,3%
  • Activități de realizare a softului la comandă – 6,9%
  • Alte activități recreative și distractive – 6,2%
  • Alte forme de învățământ – 5,5%
  • Activități de design specializat – 4,82%
  • Activități de creație artistică – 4,82%

3. În ceea ce privește repartiția pe gen, 51,03% din companii vor fi înființate de femei și 48,97% de bărbați.  

   De asemenea, toate start-upurile nou înființate vor fi 100% digitalizate.

“Consiliul IMM-urilor din România pariază pe industriile creative ca domeniu de competitivitate a economiei din România. Ne bucură faptul că 51,03% din start-upuri vor fi inființate de femei, ceea ce arată potențialul de dezvoltare și dorința de a începe o activitate antreprenorială de către femei. Pasul următor este reprezentat de crearea unui HUB la Cluj Napoca, ce va folosi ca suport în dezvoltarea industriilor creative. Nord-Vest-ul țării continuă să fie un vector de dezvoltare a industriilor creative, CNIPMMR fiind alături de dezvoltarea economică a regiunii.”, Florin JIANU, președinte CNIPMMR.

Ziarul BURSA si CCECRR organizeaza Masa rotunda cu tema: ”Romania si Rusia in cautare de noi formate de cooperare”

Camera de Cooperare Economică şi Culturală Româno-Rusă şi Grupul de Presă BURSA, în parteneriat cu Academia de Studii Economice Bucureşti, Asociaţia Financiar Bancară pentru Cooperare EuroAsiatică şi Uniunea Întreprinzătorilor şi Industriaşilor din Federaţia Rusă, organizează Masa rotundă dedicată dezvoltării relaţiilor financiar-economice româno-ruse cu tema: ”România şi Rusia în căutare de noi formate de cooperare”.

            Evenimentul va avea loc în data de 18 octombrie 2018, începând cu orele 09:30, la Academia de Studii Economice, Aula Magna.

Teme propuse spre dezbatere:

  • Aspectele actuale ale cooperării economice dintre România şi Rusia;
  • Oportunităţile pe care le oferă piaţa Rusiei distribuitorilor şi producătorilor;
  • Cum ii sprijină Statul român pe investitori;
  • Producţia de mobilă – noi oportunităţi şi tehnologii;
  • Sectorul agroindustrial astăzi: perspective şi dificultăţi;
  • Tehnologiile IT şi inovaţiile din acest domeniu. Cum pot noile tehnologii să dezvolte o afacere;
  • Căile de urmat pentru a exporta în Rusia;
  • Cum pot fi atraşi investitori pentru afacerea ta?

            Participarea, în audienţă, este GRATUITĂ pe bază de înscriere. Pentru a vă înscrie trimiteți un mail la adresa publicitate@bursa.ro în care să specificați Numele, Numărul de telefon, Instituţia și faptul că doriți să participați.

Mai multe detalii veţi găsi accesând site-ul evenimentului la acest link

            Conferinţa va fi urmată de o Cină* şi un Concert* al RED GUARD CHOIR (Rusia) coordonat de General Victor Eliseev.

            * Pentru participare la Cină şi Concert vă rugăm să solicitaţi pachetul dedicat partenerilor la adresa de e-mail: publicitate@bursa.ro

            Contact

            Alexandra Radu 0725.558.165

            publicitate@bursa.ro

Propunerile CNIPMMR privind programul Start-up Nation

Având în vedere publicarea în transparență decizională a PROIECTUL ORDONANŢEI DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare in vederea pregătirii deschiderii apelului de proiecte pentru programul Start-up Nation 2018, de catre Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert și Antreprenoriat, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine necesitatea implementării unor modificări/completări raportate la necesităţile reale ale beneficiarilor.

PROPUNERILE CNIPMMR PENTRU PROGRAM STARTUP NATION 2018

Observatii cu privire la grila  de punctaj:

Criteriul A. Domeniul de activitate

Acest criteriu a creat confuzie atat intre potențialii participanti la program cât și în rândul consultanților. Nu este clar definit “Servicii (exclusiv IT)” și “Comerț și alte activități”. Aceste puncte necesită clarificări suplimentare și lista codurilor CAEN incluse la fiecare linie. În cazul în care sintagma “Servicii (exclusiv IT)” se referă la punctarea tuturor codurilor CAEN din domeniul IT, atunci sunt excluse de la finanțare celelalte categorii de servicii (turism, educație, etc.)

De asemenea, considerăm că activitățile de servicii trebuie să fie punctate mai bine decât cele din comerț, având în vedere valoarea adăugată adusă de acestea comparativ cu activitățile de comerț.

Programul Start-Up Nation trebuie să fie în acord cu Strategia Națională pentru Competitivitate, nu să o contrazică, și să puncteze domeniile prioritare precum IT și industrii creative.

Totodată, industriile creative sunt domenii care în general aduc valoarea adaugată mare, lucru care se transpune în contribuții aferente angajaților și impozite ridicate plătite statului. Din acest motiv, considerăm că aceste domenii ar trebui să fie punctate la fel ca și domeniul  IT.

Criteriul B. Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă pe durată nedeterminată în cadrul întreprinderii

Nu se justifică punctarea suplimentară pentru crearea unui loc de muncă în plus față de cel prevazut la art. 4 alin. (1), având în vedere decalajul între cererea și oferta de forță de muncă. Principala problemă a mediului de afaceri în acest moment conform „Carta Albă

IMM-urilor 2018 ” este lipsa personalului. Prin crearea de locuri de muncă suplimentare nu asigurăm o metodă de sprijin a mediului de afaceri. În plus, firmele finanțate vor întâmpina probleme în implementare, având ca principala cauză faptul că nu vor găsi persoane pe care să le angajeze.

Criteriul C. Densitate IMM

Nu se justifică punctarea suplimentară a firmelor care vor implementa proiectele în judetele în care media IMM-urilor la mia de locuitori este sub 40, deoarece pentru reducerea decalajului între zonele dezvoltate și zonele mai puțin dezvoltate există deja programe de finanțare din fonduri europene care sunt destinate exclusiv regiunilor mai puțin dezvoltate. Programul Start-Up Nation trebuie sa fie complementar programelor de finanțare din fonduri europene și nu să finanțeze prioritar, poate chiar exclusiv aceleași regiuni. În plus, în acest moment nu există date statistice relevante cu privire la numărul de IMM-uri la mia de locuitori, clasificate pe județele din România. Acest criteriu este discriminatoriu și va exclude de la finanțare județe importante și cu potențial antreprenorial ridicat: Cluj, Constanța, Timișoara, București-Ilfov, etc. De asemnea, în aceste județe regăsim cele mai mari centre studentești, potențiali beneficiari ai programului.

Criteriul E.  Criterii aferente asociaților/ acționarilor

Este acordat un punctaj excesiv acestui criteriu, transformându-l astfel într-un criteriu de eligibilitate. Totodată acest criteriu este discriminatoriu față de persoanele care nu au avut succes iar acum doresc să se reprofileze, poziția Comisiei Europene și inițiativele SUA sunt de „a acorda o doua șansă” și nu de îngrădire a posibilităților de dezvoltare. Considerăm necesară eliminarea criteriului.

Principiile implementate:

  • Principiul primul venit – primul servit nu este un principiu care să asigure calitatea planurilor de afaceri depuse. Acesta, coroborat cu închiderea apelului de proiecte la momentul la care valoarea totală a cheltuielilor eligibile solicitate va atinge pragul de 150% din bugetul alocat apelului, va conduce la o supraaglomerare a depunerilor la deschiderea aplicației, lucru demonstrat prin experiența schemei de minimis din anul 2013, atunci când aplicația a fost închisă în 3 minute de la deschidere. De asemenea, acest lucru poate conduce la depunerea unor proiecte fictive și slab calitative, care să conducă la închiderea rapidă a apelului. Au existat și pot fi realizate soft-uri nedetectabile care să poată depună un număr mare de proiecte concomitent, lucru care să conducă la blocarea aplicației sau atingerea instantă a pragului de 150% din bugetul alocat. Nu încurajăm acest demers.
  • Introducerea posibilității de acordare a unui avans de până la 30% din suma totală aprobată este binevenită pentru beneficiarii programului.

GRILĂ DE ACORDARE A PUNCTAJELOR

Mediul de afaceri de afaceri are nevoie de stabilitate si predictibilitate, principii care trebuie sa ghideze si autoritatile publice. Propun modificarea grilei de punctaj confor modelului de mai jos:

GRILĂ DE ACORDARE A PUNCTAJELOR ON-LINE

Punctajul maxim care se poate obține este de 100 puncte.

Punctajul minim pentru admitere la finanțare  este 50 puncte.

La punctaje egale va prevala:

  • Valoarea procentului aferent aportului propriu;
  • Achiziția de echipamente tehnologice;
  • Activitatea pe care accesează programul;
  • Data și ora înscrierii în program.

Punct de vedere referitor la Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii

Guvernul României a prezentat proiectul unei Ordonanţe de Urgenţă pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Proiectul reglementează cadrul general privind condițiile pe care o societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerată fond suveran de dezvoltare și investiții.

Având în vedere dispoziţiile din proiectul  de Ordonanţă de Urgenţă, CNIPMMR face următoarele precizări:

I. SUNT INTRODUSE DEROGĂRI DE LA LEGE ÎN FAVOAREA FONDULUI SUVERAN DE DEZVOLTARE ȘI INVESTIȚII CARE CREEAZĂ SUSPICIUNI

  • DEROGĂRI DE LA DISPOZIŢIILE LEGALE PRIVIND VĂRSAREA CAPITATLULUI SOCIAL

Art. 5 alin. (2) dispune “Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la constituirea Fondului, prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 4 alin. (1) se poate stabili un termen de până la 5 ani pentru efectuarea vărsămintelor aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial”.

Legea nr. 31/1990 dispune că societatea pe acțiuni se constituie prin subscriere integrală și simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripție publică.

Potrivit art. 9 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 , capitalul social vărsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenţa de capital social subscris va fi vărsată pentru acţiunile emise pentru un aport în numerar, în termen de 12 luni de la data înmatriculării societăţii.

Proiectul stabileşte un termen de 5 ani de la constituire pentru vărsarea capitalului social în numerar. PRIN ACEASTĂ DEROGARE SE INSTITUIE O DISCRIMINARE ÎN RAPORT CU ORICE ALTĂ SOCIETATE PE ACŢIUNI, CARE SE ÎNFIINŢEAZĂ POTRIVIT LEGII NR. 31/1990, ȘI ESTE OBLIGATĂ SĂ ADUCĂ DIFERENŢA DE APORT ÎN NUMERAR ÎN TERMEN DE 12 LUNI. De asemenea, nu este clar ce se întâmplă dacă în acest interval de 5 ani, se decide micşorarea capitalui social subcris sau nu se fac vărsămintele.         Sub aspectul legalităţii este discutabilă soluţia propusă ca prin Hotărâre de Guvern să se poată deroga de la Legea  societăţilor nr. 31/1990, în privinţa efectuării vărsămintelor privind capitatlul social. Hotărârea de Guvern este un act juridic normativ subordonat legii, el neputând adăuga/deroga de la lege.
  • DEROGĂRI DE LA LEGISLAŢIA PRIVIND PIAŢA DE CAPITAL

Prin art. 5 alin. (7) din proiectul de OUG se stabileşte că:

“Prevederile art. 37 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă nu sunt aplicabile.”

Prin derogare de la art. 37 din Legea 24/2017 în cazul deţinerii a mai mult de 33% din drepturile de vot asupra emitentului, Fondul suveran de dezvoltare şi investiţii nu mai este obligat să lanseze o ofertă publică adresată tuturor deţinătorilor de valori mobiliare, la un preţ echitabil şi având ca obiect toate deţinerile acestora, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de două luni de la momentul atingerii respectivei deţineri. Concluzia ar fi că Fondul suveran de dezvoltare şi investiţii poate cumpăra acţiuni la orice preţ şi oricând, fără respectarea condiţiilor impuse de lege. În același timp drepturile de vot aferente valorilor mobiliare depăşind pragul de 33% din drepturile de vot asupra emitentului nu mai sunt suspendate, iar Fondul şi persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat pot achiziţiona, prin alte operaţiuni, acţiuni ale aceluiaşi emitent.
  • DEROGĂRI DE LA LEGISLAŢIA PRIVIND ÎNSTRĂINAREA SAU ACHIZIŢIA DE ACTIVE

Art. 9 alin. 3 din proiect prevede că :

Înstrăinarea sau achiziția de către fond a unor acţiuni sau alte active aflate în proprietatea lor nu este supusă prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici a prevederilor Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, ci se va realiza în conformitate cu prevederile prezentului articol.”

OUG nr. 88/1997 stabileşte cadrul juridic pentru accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare, pentru societăţile la care statul este acţionar, în baza următoarelor principii: a) asigurarea transparenţei procesului de privatizare; b) formarea preţului de vânzare, în baza raportului dintre cerere şi ofertă; c) asigurarea egalităţii de tratament între cumpărători; d) reconsiderarea datoriilor societăţilor comerciale, în vederea sporirii atractivităţii ofertei de privatizare iar Legea 137/2002 stabileşte cadrul juridic pentru accelerarea procesului de privatizare, în baza următoarelor principii:a) asigurarea transparenţei procesului de privatizare;b) vânzarea la preţul de piaţă rezultat din raportul dintre cerere şi ofertă, cu luarea în considerare a tuturor elementelor ce alcătuiesc oferta de cumpărare;c) asigurarea egalităţii de tratament între cumpărători;d) aplicarea unor programe de restructurare anterioară privatizării, cu accent pe externalizarea unor activităţi şi/sau active, în special a activelor cu caracter social;e) reconsiderarea datoriilor societăţilor comerciale, în vederea sporirii atractivităţii ofertei de privatizare;f) instituirea administrării speciale în perioada de privatizare.

Acest aliniat pare în contradicţie cu art. 9 alin. 1 care dispune că “Înstrăinarea sau achizitia de către Fond a unor acţiuni sau alte active aflate în proprietate se realizează în condiţii de piaţă, de transparenţă şi de competitivitate”.

Practic se va putea vinde oricui, chiar şi persoanelor fizice, acţiuni la societăţile deţinute total/parţial de stat prin Fond, fără nicio procedură.
  • DEROGĂRI PRIVIND REPARTIZAREA PROFITULUI

Art. 11 din proiectul de OUG dipune că “Fondului nu i se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare”.

Potrivit OG nr. 64/2001 la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel.

Prin includerea acestei derogări, la bugetul de stat nu mai ajunge profitul obţinut de FSDI, acesta neavând nici obligaţia de a constitui rezerve legale sau de a acoperi pierderile din anii precedenţi.   Practic acesti bani rămân exclusiv la dispoziţia Fondului care poate decide să facă orice doreşte cu ei, neexistând nicio răspundere a Directoratului sau a Consiliulu de Supraveghere în acestă privinţă.
  • DEROGĂRI PRIVIND CONDUCEREA ÎNTREPRINDERILOR PUBLICE

Prin art. 12 din proiect se dispune: “Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 (privind guvernanța corporativă a intreprinderilor publice-n.n.), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare, nu se aplică fondului înființat potrivit prezentei ordonanțe de urgență şi nici societăților, pentru care pachetele de acţiuni majoritare deţinute de Stat constituie aport în natură la capitalul social al Fondului”.

Aceast lucru însemnă că nu se aplică ansamblul de reguli care guvernează sistemul de administrare și control în cadrul unei întreprinderi publice, raporturile dintre autoritatea publică tutelară și organele întreprinderii publice, dintre consiliul de administrație sau de supraveghere, directori sau directorat, acționari și alte persoane interesate, reglementate de OUG nr. 109/2011.

 Conducerea Fondului este în afara oricărui control, nu răspunde pentru deciziile sale, iar autoritatea publică tutelară nu îşi poate exercita competenţele reglementate de OUG nr. 109/2011.  
  Prin această Ordonanță de urgență sunt scoase de sub efectul OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a intreprinderilor publice, toate societățile de stat care vor constitui aport la capitalul social al Fondului.  

Aceste societăți vor fi în afara oricărui control, iar consiliile de administrație nu vor răspunde pentru hotărârile luate.  

Astfel:

  • deciziile privind managementul activelor și pasivelor acestor societăți se vor lua fără implicarea sau acordul autorității publice care exercită, în numele statului român, drepturile și obligațiile aferente calității de acționar;
  • desemnarea membrilor în consiliul de administrație se va face fără respectarea criteriilor de performanță, studii sau experiență;
  • mandatul administratorilor nu va mai fi limitat la 4 ani, putând avea orice durată;
  • nu va mai exista, pentru persoane fizice,  limita de 3 mandate concomitente de administrator  sau membru al consiliului de supraveghere în cadrul întreprinderilor publice;
  • se elimină pragul pentru indemnizaţia fixă pentru remuneraţia membrilor neexecutivi ai CA (în prezent, conform OUG nr. 109/2011, nu poate depăşi de două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate) ;
  • se elimină pragul pentru cuantumul indemnizaţiei variabile a membrilor neexecutivi, care în prezent nu poate depăşi maximum 12 indemnizaţii fixe lunare;
  • se elimină pragul pentru remuneraţia membrilor executivi ai consiliului de administraţie sau ai consiliului de supraveghere (în prezent este formată dintr-o indemnizaţie fixă lunară care nu poate depăşi de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate);
  • se elimină limita pentru remuneraţia directorilor ( în prezent este stabilită de consiliul de administraţie şi nu poate depăşi nivelul remuneraţiei stabilit pentru membrii executivi ai consiliului de administraţie).  De asemenea vor putea cumula remuneraţia de director cu cea de administrator (în prezent este unica formă de remuneraţie pentru directorii care îndeplinesc şi calitatea de administratori).
  • PROBLEMA PRIVIND VÂNZARE ACTIVELOR ŞI POZIŢIA DE ACŢIONAR MAJORITAR AL FONDULUI

Având în vedere că:

  • Fondul poate încheia acte juridice, inclusiv acte ce au ca obiect sau pot avea ca efect înstrăinarea, sub orice formă, de active aduse ca aport în natură la capitalul social al Fondului, şi prin efectul unui astfel de act Fondul își poate pierde poziția de acționar majoritar al societății emitente a acțiunilor care fac obiectul actului juridic;
  • Se abrogă dipoziţiile alin. 2 şi 3 ale art. 5 şi anexa la  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Loteria Română” – S.A.,
  • Se abrogă alineatele (2) și (3) ale articolului 5 și anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” – S.A.,

care prevăd că acţiunile nominative sunt deţinute în totalitate şi în mod exclusiv de statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice,

rezultă că Fondul poate înstrăina/ vinde acţiuni din cadrul companiilor aduse ca aport la capitalul social, fără respectarea condiţiei ca acesta să rămână acţionar majoritar al societăţii respective, chiar dacă îniţial statul român deţinea pachetul majoritar.  
  • POZIŢIA CNIPMMR REFERITOARE LA PROIECTUL DE OUG PENTRU STABILIREA CADRULUI GENERAL DE ÎNFIINŢARE A FONDULUI SUVERAN DE DEZVOLTARE ŞI INVESTIŢII

Guvernului poate înfiinţa un SA printr-o Hotărâre de Guvern – potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului, conform legii, respectiv a pachetelor de acţiuni reprezentând capitalul social al  societăţilor.

            Prin numeroasele derogări de la o serie de legii, astfel cum este arătat la pct. II, prin care sunt reglementate obligaţii ale statului în cadrul societăţilor în care este acţionar, s-a dorit crearea unei situaţii privilegiate pentru un Fond Suveran de Dezvoltare şi Inevstiţii, care este o societate pe acţiuni.   Este pusă sub semnul întrebării oportunitatea înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni, cu denumirea Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care în lipsa derogărilor de la legislaţia primarănuîşi mai poate realiza scopul pentru care s-a dorit constituirea acestuia, respectiv dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice. Soluţia este înfiinţarea Fondului ca societate pe acţiuni, potrivit Legii nr. 31/1990 a societăţilor, printr-o Hotărâre de Guvern, cu menţiunea că prin HG nu se poate deroga de la dispoziţiile legale incidente în speţă, Fondul urmând să aibă statutul oricărei alte societăţi pe acţiuni in care statul este acţionar.
  • probleme de constituţionalitate ale proiectului de OUG

Raportat la dispoziţiile Constituţiei şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale,  modul în care este redactat proiectul, poate ridica probleme de constituțíonalitate:

  • Din perspectiva garantării şi ocrotirii proprietăţii private în mod egal de lege, indiferent de titular, potrivit art. 44 alin. 2 din Constituţie, se constată instituirea  unui regim preferenţial pentru o societate pe acţiuni, proprietate privată a statului, în raport cu alte societăţi private, proprietatea altor titulari.

Legea trebuie să ocrotească proprietatea privată în acelaşi mod indiferent de titular. O societate pe acţiuni înfiinţată de stat va beneficia de înlesnirii şi derogării de la legislaţia care reglementează activitatea celorlalte societăţi.

  • Prin seria de derogări introduse în proiect se  încalcă principiul egalităţii prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat.
  • Se încalcă art. 45 din Constituţie, Libertatea economică, potrivit căruia “Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate”.

Potrivit proiectului doar statul poate înfiinţa o societate pe acţiuni care are ca “scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori institutionali sau privați, inclusiv prin participarea în parteneriate public – private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”.

Dacă o entitate privată doreste să înfiinţeze un fond de dezvoltare şi investiţii, având acelaşi scop, aceasta trebuei să se supună dreptului comun, neputând beneficia de facilităţile prevăzute pentru o societate a statului.

  • Se încalcă dispoziţiile art. 135 – Economia, din Constituţie, potrivit căreia

1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie” (..) ;

Asigurarea concurenţei loiale, respectarea libertăţii de a desfăşura activităţi economice garantează existenţa economiei de piaţă. Insă prin proiect, o societate pe acţiuni, proprietate  privată a statului, indiferent de obiectul de activitate şi denumire, are avantaje în domeniul producţiei, comerţului, prestării de servicii, o zonă în care primează libertatea comerţului şi concurenţa loială.

Societăţile private sunt puse într-o poziţie de concurenţă neloială, în raport cu societatea statului beneficiază de facilităţi şi  care va acţiona în diverse sectoare economice, intrând inevitabil în compeţiţie cu alţi agenţi economici.

Conferinta „AGRI-BUSINESS PE PROFIT”

Grupul de presă BURSA organizează a V-a ediţie a conferinţei „AGRI-BUSINESS PE PROFIT”, în data de 9 octombrie 2018, începând cu orele 09:30, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Amfiteatrul Alexandru Ioan Cuza, Bd. Octavian Goga nr. 2, Bucureşti.

Speakeri invitaţi:

PETRE DAEA – Ministrul Agriculturii (confirmat);
ALEXANDRU STĂNESCU – Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Camera Deputaţilor (confirmat);
SORIN MINEA – Preşedintele Romalimenta (confirmat);
LAURENŢIU BACIU – Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (confirmat);
DANIEL CONSTANTIN – Fost ministru al agriculturii (confirmat);
EMIL DUMITRU – Preşedintele Federaţiei Naţionale ProAgro (confirmat);
AVRAHAM MARIAN CIOCEANU – Preşedintele Asociaţiei BioRomânia (confirmat). 

Participarea este GRATUITĂ pe bază de înscriere. Pentru a vă înscrie trimiteți un mail la publicitate@bursa.ro în care să specificați Numele, Numărul de telefon și faptul că doriți să participați la conferința „AGRI-BUSINESS PE PROFIT”. 

Programul evenimentului îl puteți descărca din acest link. 

Sedinta de Colegiu National a CNIPMMR

In cadrul sedintei de Colegiu National de astazi, ce a reunit presedintii tuturor patronatelor judetene din Romania, l-am avut invitat pe domnul Marian Neacsu, Secretar General PSD. 
“Profit de prezenta dlui Neacsu pentru a sublinia importanta stabilitatii si profesionalismului in aceasta perioada. Doresc sa punctez o serie de aspecte importante:
1. Necesitatea sustinerii antreprenoriatului cu ocazia preluarii de catre Romania a Presedintiei Consiliului UE si realizarea unui nou Small Business Act adaptat noilor nevoi ale IMMurilor
2. Identificarea de solutii in vederea stoparii exodului fortei de munca prin initiative precum proiectul CNIPMMR-Diaspora ReStart care a contribuit la intoarcerea acasa a 60 de persoane cu spirit antreprenorial din Diaspora)
3. Crearea unui “pachet legislativ” care sa contribuie la rezolvarea crizei fortei de munca
4. Realizarea unei analiza “Fact check” care sa evalueze eficacitatea investitiilor publice si nivelul costurilor implicate de operationalizare”, Florin Jianu, presedinte CNIPMMR.

“Din pacate sunt multe probleme de rezolvat in acest domeniu si tocmai de aceea consider ca aceste dialoguri sunt foarte importante, pentru gasirea solutiilor in vederea rezolvarii a cat mai multor probleme , doarece trebuie sa fim realisti si sa constientizam ca nu le putem rezolva pe toate. Va asigur ca veti gasi in mine, un sprijin real, un receptor favorabil tuturor problemelor cu care va confruntanti. Vreau sa transformam aceste intalniri intr-un dialog permanent si eficient. Personal, consider ca, in aceste vremuri, in Romania, trebuie sa construim in toate domeniile pentru a ajunge la standardele europene, iar mediul de afaceri are un rol esential din acest punct de vedere.Mediul de afaceri are o contributie importanta la cresterea economica si crearea de locuri de munca, iar statul trebuie sa sprijine sectorul IMM prin politici publice care sa vizeze o reglementare inteligenta, o consultare cu organizatiile de profil, simplificarea procedurilor si debirocratizare pentru micii intreprinzatori.”, Marian Neacsu, Secretar General PSD.