Arhivă articole

CEC Bank iti ofera un produs care-ti permite sa incasezi in avans facturile

În condițiile în care marea majoritate a companiilor din România se confruntă cu problema termenelor lungi  de încasare a facturilor (media fiind la 120 de zile, în creștere, potrivit unui studiu Frames), factoringul – un produs care permite încasarea în avans a facturilor prin intermediul băncilor și instituțiilor specializate – este o soluție din ce în ce mai atractivă. În România, valoarea facturilor încasate în avans prin servicii de factoring este de circa 5 miliarde de euro anual, iar piața este într-o creștere continuă în ultimii ani.

CEC Bank, instituția financiară cu capital românesc și cu cea mai extinsă rețea teritorială are deja cinci ani de tradiție în finanțarea creanțelor comerciale prin factoring, înregistrând în cursul anului 2019 un rulaj de 211,6 milioane lei.

Ce este factoringul și pentru cine este potrivit

Factoringul reprezintă o soluție pentru a transforma în lichidități facturile cu termene de încasare mai lungi. Practic, este un pachet de servicii care include finanțare prin bancă, pe baza contractelor și facturilor pe care le ai de încasat de la partenerii tăi de afaceri. Este o soluție de finanțare rapidă atunci când ești presat de timp pentru realizarea plăților de salarii sau achitarea anumitor datorii. Astfel, banca îți acordă o finanțare și preia administrarea și colectarea creanțelor pana la încasarea acestora de la partenerul tău. Soluția de factoring de la CEC Bank este potrivită pentru persoanele juridice rezidente, care emit facturi în lei, cu plata la termen și își doresc să obțină lichidități doar pe baza acestor facturi, fără implicarea altor garanții materiale.

Accesarea factoringului poate fi realizată sub două forme: factoring intern cu regres și factoring intern fără regres

În cazul factoringului intern cu regres poți beneficia de încasarea în avans a până la 80% din valoarea facturilor cu TVA inclus. Diferența de 20% va rămâne într-un cont de rezervă până la încasarea facturii și rambursarea finanțării, moment în care suma îți va fi returnată. Practic, te poți bucura de o formă de împrumut rapid până la încasarea facturilor.

În cazul factoringului fără regres, apare în plus și o asigurare în caz de neplată a facturilor, iar suma ce poate fi încasată în avans este mai mare. Astfel, banca îți acordă o finanțare de până la 90% din valoarea facturilor și preia administrarea și colectarea creanțelor până la încasarea acestora de la partenerul tău.

Spre deosebire de credite, în cazul factoringului poți utiliza suma primită așa cum îți dorești, fără restricții și fără a prezenta documente justificative.

Care sunt costurile serviciului de factoring?

Costurile percepute în cadrul unei facilități de factoring depind de o serie de factori: de la profilul de risc al firmei care solicită finanțarea și al companiilor care trebuie să-ți achite facturile, până la volumul rulajelor, însă sunt comparabile cu cele ale unui credit standard pentru finanțarea activității curente, cu mențiunea că în cazul factoringului costurile sunt purtătoare de TVA, banca emițând facturi pentru toate sumele percepute. De exemplu, la nivelul actual al dobânzilor, pentru o facilitate de factoring în valoare de 1.000.000 lei, cu un termen de plată a facturilor la 30 de zile, costul total anual al factoringului poate varia între 4,5% și 12,5%, în funcție de clasa de risc a companiei și tipul de factoring pentru care optezi.

Care sunt avantajele oferite de factoring:

  • Finanț­are rapidă pentru firmă, acordată în baza facturilor de încasat și fără garanț­ii materiale;
  • Flexibilitate în folosirea lichidităț­ilor ob­ținute;
  • 30 de zile perioadă de gra­ție, calculate de la scadența de plată a facturii, în cazul întârzierilor la încasarea acestora;
  • Reducerea riscului de neîncasare a facturilor de la clienț­i, prin colectarea lor amiabilă de către bancă;
  • Acoperirea riscului de neplată, în cazul factoringului fără regres.

CEC Bank îți oferă soluția de factoring cea mai apropiată de tine

Cu peste 1.000 de unități teritoriale active, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, accesibilă clienților localizați atât în zonele urbane, cât și în zonele rurale din țară. Astfel, găsești soluții de factoring aproape de tine, în orice unitate CEC Bank din apropierea ta, unde poți depune documentația necesară și poți beneficia de consultanță personalizată pentru accesarea serviciilor.

Ce trebuie să faci ca să beneficiezi de un proces simplu și rapid?

Procesul de accesare a serviciilor de factoring este asemănător cu cel pentru accesarea unui credit bancar: trebuie să depui o cerere, însoțită de o serie de documente – documente privind statusul firmei, situații financiare, contractele încheiate cu clienții tăi în baza cărora sunt și vor fi emise facturile pe care vrei să le încasezi în avans etc. Pe site-ul CEC Bank găsești toate informațiile necesare, iar consilierii din cea mai apropiată unitate CEC Bank te pot ajuta cu sfaturi personalizate afacerii tale.

Poți afla oricând mai multe detalii despre serviciile oferite de CEC Bank prin vizitarea oricărei sucursale din zona ta de proximitate, printr-un apel gratuit la numărul de telefon 0.800.800.848 sau prin e-mail la adresa vanzari_factoring@cec.ro

Pachetul de mobilitate 2020 pe piata transportului rutier de marfuri din Uniunea Europeana

În luna iulie 2020 au fost publicate în Jurnalul Oficial a Uniunii Europene reglementările care constituie Pachetul de mobilitate pe piaţa transportului rutier, cuprinzând:

  • Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și  al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;
  • Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;
  • Regulamentul (UE) 2020/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 privind informațiile electronice referitoare la transportul de mărfuri;
  • Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

PROBLEMELE GENERATE DE REGLEMENTĂRILE

DIN PACHETULUI DE MOBILITATE

  • OBLIGATIVITATEA ÎNTOARCERII ŞOFERULUI LA FIECARE 4 SĂPTĂMÂNI LA LOCUL DE REŞEDINŢĂ SAU LA SEDIUL OPERAŢIONAL AL ANGAJATORULUI

Regulamnetul 1054/2020, intrat în vigoare pe 20 august 2020, introduce una dintre cele mai importante modificări, respectiv obligativitatea întoarcerii şoferului la fiecare 4 săptămâni la locul de reşedinþă sau la sediul operaţional al angajatorului.

Operatorii de transport est-europeni sunt astfel discriminaţi având în vedere că ei trebuie să parcurgă o distanţa mai mare pentru întoarcere, coroborat cu cheltuielile mai mari pentru angajatori.

  • ÎNTOARCEREA CAMIONULUI LA FIECARE 8 SĂPTĂMÂNI ÎN ŢARA DE ORIGINE

O altă prevedere care afectează transporatorii est-europeni este cea legată de întoarcerea camionului la fiecare 8 săptămâni în ţara de origine, dispoziţie care va intra în vigoare la 22 de luni de la publicare şi va afecta cel mai mult companiile din estul Europei, din cauza distanţei mari pe care acestea trebuie să le parcurgă.

Transportatorii din estul Uniunii vor suporta costurile întoarcerii autotrenurilor, de cele mai multe ori goale, pe teritoriul statului în care aceştia îşi au sediul.

Mai mult, clienţii cunoscând obligaţia de întoarcere în statul de origine, vor oferi preţuri mai mici pentru un eventual transport.

  • REPAUSUL SAPTAMÂNAL NU POATE FI EFECTUAT ÎN CABINA

Perioadele de repaus săptămânal normale şi orice perioadă de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensaţie nu pot fi efectuate la bordul vehiculului, ci într-un spaţiu de cazare corespunzător.

Costurile de cazare sunt suportate de către angajator, coroborat cu lipsa parcărilor securizate pentru autotrenuri, pentru efectuarea perioadelor de repaus săptămânale normale. În plus, au fost semnalate cazuri în care asigurătorii, în cazul furturilor, nu acceptă să ofere despăgubiri în astfel de situaţii în care conducătorii auto nu sunt în cabină la momentul furtului.

  • LIMITAREA CABOTAJULUI

Cabotajul reprezinţă efectuarea unui trasport în interiorul unui stat membru, având licenţa de transport în alt stat membru.

Pachetul de mobilitate impune obligaţia ca după o cursă de cabotaj, să se realize o pauză de 4 zile, timp în care nu mai poate fi folosit nici capul tractor şi nici remorca.

  • APLICAREA DIRECTIVEI 1057/2020, DIN FEBRUARIE 2022, PRIVIND DETAŞAREA CONDUCĂTORILOR AUTO ÎN SECTORUL TRANSPORTULUI RUTIER, CARE IMPUNE PLATA LA SALARIUL MINIM DIN ŢARA RESPECTIVĂ, VA CREŞTE, DE ASEMENEA, COSTURILE TRANSPORTATORILOR EST-EUROPENI.

Dacă se efectuează o cursă de transport marfă intracomunitar Germania -Franţa se aplică salariul minim din aceste ţări cât timp se află pe teritoriul lor, dar dacă se efctuează o cursă România-Franţa şi retur, nu se aplică Directiva privind detaşarea.

Toate aceste probleme vor face ca transportatorii români, şi în general est-europeni, să fie cei mai afectaţi, fiind practic scoşi de pe piaţa de transport de mărfuri din UE.

III. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND PACHETUL DE MOBILITATE

Problemele care au apărut şi vor apărea odată cu intrarea treptată în vigoare a pachetului de mobilitate, în special pentru transportatorii est-europeni, pe parcursul a 21 de luni de la publicare, a determinat o serie de state membre să atace la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene reglemetările respective.

România s-a pronunţat pentru atacarea reglementărilor din pachetul de mobilitate din cauza discriminării introduse şi încălcării Tratatului privind Uniunea Europeană.

Astfel se încalcă:

– libertatea de circulaţia a persoanelor prin instituirea obligaţiei pentru şoferi de a se întoarce, la fiecare 4 săptămâni,  în statul de reşedinţă;

– principiului proporţionalităţii, prin obligativitatea întoarcerii vehiculului în ţara de înmatriculare:

– libertatea de prestrea a serviciilor prin restricţiile la cabotaj.

CNIPMMR susţine găsirea unor modalităţi de echilibru între viaţă profesională şi personală a şoferilor, dar fără scoaterea practic de pe piaţă a transportatorilor est-europeni.

Statele din est au înregistrat în ultimii ani cele mai mari creşteri în transport, iar analiza Eurostat pe 5 ani (2014-2018) confirmă faptul că þările cu cele mai mari creşteri calculate în t/km sunt România (67,2%), Cipru (65,8%), Lituania (55,3%), Grecia (52,3%), Slovenia (36,6%) și Croaţia (34,7%)[1].

CNIPMMR susţine poziţia transportatorilor români care au arătat că un cost al returului camionului pe gol din Germania în România, spre exemplu, poate varia între 750 şi 1.185 de euro (München-Arad), ceea ce generează un cost suplimentar de 0,10 euro/km.

Costul întoarcerii şoferilor la 4 săptămâni în ţară poate varia între 200 şi 350 de euro/şofer (tur-retur), ţinându-se cont de faptul că a doua întoarcere acasă se face cu tot cu camionul.

Toate estimările cu privire la efectele Pachetului Mobilitate indică crearea unui mare dezechilibru pe piaţă, care va favoriza dispariţia firmelor şi premisele manipulării industriei de către intermediari. Aceştia din urmă vor pune presiune pe firmele mici, care vor recurge la tot felul de practici pentru a supravieţui[2].

În următorii 2 ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat și a familiilor. Se estimează că 30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei coronavirus și jumătate din firmele rămase care operează transport rutier internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare al tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1.


[1] România atacã Pachetul Mobilitate 1 la Curtea Europeanã de Justiţie, video conferinţă Tranzit

[2] România atacã Pachetul Mobilitate 1 la Curtea Europeanã de Justiţie, video conferinţă Tranzit, Cristiana Sãndulescu

Next generation EU: Mecanismul de redresare si rezilienta

La nivelul U.E., Comisia Europeană a propus un nou instrument de redresare, pentru depăşirea crizei declanşate de pandemia de COVID-19, intitulat Next Generation EU, în cadrul revizuirii bugetului UE pe termen lung.

Potrivit estimărilor, produsul intern brut al UE (PIB) a scăzut cu aproximativ 15 % în cel de al doilea trimestru al anului 2020, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În total, se estimează că economia UE va scădea cu peste 7 % în 2020. Cu toate acestea, în scenariul cel mai pesimist al unui al doilea val și al prelungirii măsurilor de izolare, s-ar ajunge peste tot la o scădere de 16 % din PIB în acest an.

În data de 27.05.2020, Comisia Europeană a lansat Comunicarea[1]Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație”.

Principalele elemente cuprinse în cadrul comunicării sunt următoarele:

– Se preconizează că economia își va relua creșterea în 2021, dar redresarea inițială va fi parțială, iar impactul crizei va fi resimțit acut atât de cetățeni, cât și de întreprinderi.

– Impactul economic al crizei va fi foarte diferit de la un sector economic la altul. Întreprinderile care furnizează servicii ce presupun contact fizic cu clienții sau în care locurile de muncă și de întâlnire cu clienții sunt aglomerate sunt cele mai afectate.

– Dacă este lăsată la latitudinea fiecărei țări, redresarea economică ar putea fi incompletă, inegală și inechitabilă

Acesta este motivul pentru care Comisia propune un nou instrument de redresare, Next Generation EU, cu un buget de 750 de miliarde EUR integrat într-un buget UE pe termen lung puternic și modern. Cuantumurile din cadrul Next Generation EU sunt alocate pentru programe individuale după cum urmează[2]:

• Mecanismul de redresare și reziliență: 672,5 miliarde EUR din care împrumuturi 360 de miliarde EUR din care granturi 312,5 miliarde EUR

• REACT-EU: 47,5 miliarde euro;

• Orizont Europa: 5 miliarde euro;

• InvestEU: 5,6 miliarde euro;

• Dezvoltare rurală: 7,5 miliarde EUR

• Fondul pentru o tranziție justă: 10 miliarde EUR

• rescEU: 1,9 miliarde EUR

70 % din granturile acordate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență este angajat în anii 2021 și 2022. Restul de 30 % este pe deplin angajat până la sfârșitul anului 2023.

Principalele caracteristici ale Next Generation EU sunt:

A. Atragerea de fonduri

Fondurile pentru instrumentul Next Generation EU vor proveni din suspendarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2 % din venitul național brut al UE. Comisia va putea astfel să își utilizeze ratingul de credit foarte ridicat pentru a împrumuta 750 de miliarde EUR de pe piețele financiare pentru instrumentul Next Generation EU.

Fondurile instrumentului Next Generation EU vor fi investiți în trei piloni, 500 de miliarde EUR sub formă de granturi și 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre.

În plus față de instrumentul Next Generation EU, Comisia propune un buget UE revizuit, în valoare de aproximativ 1 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027.

B. Investirea fondurilor

1.   Primul pilon este sprijinul acordat statelor membre pentru investiții și reforme menite să  contribuie la soluționarea crizei:

a)  Un nou Instrument de redresare și reziliență cu un buget de 560 de miliarde EUR – distribuit sub formă de granturi și împrumuturi. Statele membre vot fi astfel sprijinite să pună în aplicare investițiile și reformele care sunt esențiale pentru o redresare durabilă.

b)  O nouă inițiativă, REACT-UE, cu un buget de 55 de miliarde EUR, le va oferi statelor membre un sprijin suplimentar pentru politica de coeziune.

c) Pentru a sprijini tranziția către o economie verde, Comisia propune acordarea de finanțare suplimentară pentru Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

Bugetul pentru primul pilon :

  • Granturi 402 mld euro
  • Imprumuturi 250 mld. euro

2. Al doilea pilon se referă la relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

a)  Un nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a oferi sprijin urgent întreprinderilor sănătoase.

b) Modernizarea InvestEU, programul de investiții emblematic al UE, mărindu-i capacitatea de peste două ori.

c) În cadrul InvestEU va fi creat Instrumentul de investiții strategice. Acesta va fi în măsură să deblocheze investiții în valoare de 150 de miliarde EUR datorită sumei de 15 miliarde EUR alocate de instrumentul Next Generation EU.

Buget pentru al doilea pilon:

– provizionare pentru garanții: 56,3 mld. Euro

3. Al treilea pilon se referă la învățămintele trase în urma crizei

Comisia propune crearea unui nou program de sine stătător „EU4Health”, cu un buget de 9,4 miliarde EUR. Aceasta va investi în prevenirea, pregătirea pentru situații de criză, achiziționarea de medicamente și echipamente vitale, precum și în îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung în materie de sănătate

Bugetul pentru al treilea pilon:

– granturi: 38,7 mld. Euro din care 10,5 provizionare pentru garanții.

România va obtine granturi[3] în valoare de 9,52 mld. Euro în perioda 2021-2022 şi 4,27 mld. euro în 2023, la valoarea preţurilor din 2018, restul până la suma de 33,5 de mld. euro fiind sub formă de împrumuturi.

II. MECANISMUL DE ACCESARE ÎN CADRUL NEXT GENERATION EU

Statele membre vor prezenta Comisiei planuri de recuperare și reziliență. Pot face acest lucru în fiecare an până cel târziu în 2022 până la 30 aprilie a fiecărui an, dar ar putea să prezinte deja un prim proiect împreună cu proiectul lor de buget național în octombrie. Pentru a oferi sprijin cât mai repede posibil, statele membre vor fi încurajate să își prezinte primul plan deja în acest an.

Comisia va evalua planurile pe baza unor criterii transparente. Planurile trebuie să abordeze în mod eficient provocările relevante identificate în semestrul european, indiferent dacă acestea contribuie la consolidarea potențialului de creștere și a rezilienței statului membru și la consolidarea coeziunii și trebuie să conțină măsuri care contribuie în mod semnificativ la abordarea în mare măsură a tranzițiilor ecologice și digitale. Măsurile sprijinite ar trebui să evite impactul negativ asupra climei și a mediului.

Cu condiția ca criteriile de evaluare să fie îndeplinite în mod satisfăcător, Comisia va adopta o decizie care stabilește contribuția financiară de care va beneficia statul membru (subvenție și, dacă este solicitat, împrumut), precum și etapele și obiectivele.

Pentru a informa pregătirea și punerea în aplicare a planurilor de recuperare și reziliență ale statelor membre, Consiliul va avea, de asemenea, posibilitatea de a discuta, în contextul semestrului european, starea de recuperare, reziliență și capacitatea de ajustare din Uniune, pe baza documentelor disponibile ale Comisiei Europene.

III. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND IMPLEMNTAREA NGEU

CNIPMMR susține necesitatea adoptării de măsuri pentru realizarea de programe care să acceseze în special granturile din cadrul Next Generation EU.

Având în vedere că mediul de afaceri din România înregistrează o deteriorare din cauza pandemie de COVID-19, implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri este esenţială în procesul de consultare publică, în elaborarea şi implementarea proiectelor.

În prezent nu există o dezbatere publică pe proiectle care pot fi depuse de România în cadrul instrumentului Next Generation EU.

CNIPMMR atrage atenţia că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a încuraja inițiativele antreprenoriale ale IMM-urilor şi astfel, cum s-a susţiut în mod constant,  să fie stabilită ca prioritate aspectele calitative ale investițiilor (deoarece, cum evidențiază Raportul de țară din 2018 „calitatea investițiilor publice este marcată în continuare de deficiențe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităților și de dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, iar investițiile private sunt afectate de persistența incertitudinii juridice și a birocrației”).

CNIPMMR susţine lansarea unor proiecte ample de investiții în EDUCAȚIE ÎN ECONOMIA DIGITALĂ şi INSTRUMENTE SUPORT PENTRU ECONOMIA DIGITALĂ care să fie cuprinse în programul ROMANIA TECH NATION:

1. Şcoala

Dezvoltarea începând cu ciclul primar şi gimnazial a competenţelor digitale şi revizuirea curriculei şcolare la aceste niveluri. Economia digitală presupune o forţă de muncă calificată şi/sau dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale  pentru a face business în era digitală.

2. Smart jobs

Formare profesională în economia digitală – pregătirea şi calificarea angajaţilor pentru adaptarea la noile cerinţe ale companiilor care trec în domeniul digital.

3. Afaceri în economia digitală

  • Digital business

Programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital

  • Digital transformation
    • Asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală
    • Simplificarea procedurilor administrative și generalizarea serviciilor de e-Guvernare pentru întreprinderi.

În acest sens CNIPMMR propune înfiinţarea unui task force, format din membri ai asociaţiilor mediului de afaceri, cadre univerisitare, pentru programarea şi implementarea proiectelor finanţate în cadrul Next Generation EU.


[1] COM(2020) 456 final – COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație

[2] Concluziile Consiliului european EUCO 10/20, 21 iulie 2020

[3] https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/recovery-plan-europe/pillars-next-generation-eu_ro

Propunerile CNIPMMR privind cele 3 masuri de sprijin pentru IMM-uri in vederea depasirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19

CONTEXTUL ACTUAL

La data de 06.08.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, ce are ca scop sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii care s-au confruntat pe perioada declarării stării de urgenţă cu probleme determinate fie de lipsa consumatorilor, caz în care activităţile IMM-urilor au fost puternic afectate prin scăderea cifrei de afaceri, fie de faptul că activităţile desfăşurate de IMM-uri au fost interzise prin ordonanţe militare pe perioada declarării stării de urgenţă sau au fost îngrădite pe perioada stării de alertă, măsuri ce au condus la un blocaj al acestor activităţi economice la nivel national.

În prezent OUG nr.130/2020 este supusă aprobării Parlamentului, proiectul de lege pentru aprobarea acesteia (L498/2020) fiind aprobat de către Senat cu propuneri de modificare a ordonanţei şi transmis la Camera Deputaţilor (Plx 500/2020), camera decizională, unde pe data de 21.09.2020 se aşteaptă redactarea raportului de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi introducerea ei pe ordinea de zi a camerei.

PROBLEME PRIVIND APLICAREA OUG NR.130/2020

  1. Punctajul acordat indicatorului RIR.

Considerăm că punctarea unui astfel de indicator nu va aduce un plus de valoare proiectelor finanțate, ci va genera o avalanșă de proiecte care vor arata bine pe hartie dar fără bază în practică. Acest argument este dublat şi de faptul că nu există penalităţi în evaluarea sau implementarea proiectului pentru crearea unui indicator cu valoare nerealistă.

În plus, punctul c) al Anexei 4 avantajează firme existente cu profit mare și posibilitate mare de cofinanțare iar microintreprinderile şi firmele mici nu vor putea obtine un punctaj mare. (A se vedea Anexa)

2. Omiterea introducerii în lista codurilor CAEN eligibile a unor activităţi economice afectate indirect de măsurile de prevenire a răspândirii virusului Covid-19.

Menţionăm că au fost şi sunt în continuare activităţi economice afectate indirect de măsurile restrictive impuse de Guvern care fac dovada reducerii cifrei de afaceri, chiar dacă acestea nu au fost menţionate în actele normative privind instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu.

3. Probleme practice de aplicare a ordonanţei:

  • Închiderea aplicaţiei de eliberare a certificatelor de urgență emise de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pe data de 15.09.2020, aceeaşi data la care a fost lansată aplicaţia de preînscriere în vederea accesării celor 3 măsuri de finanţare, face împosibilă accesarea finanţării de către firme care încă aşteaptă publicarea datei lansării schemelor de finanţare, precum şi adoptarea modificărilor propuse în Parliament.
  • Proiectele de acte normative care propun modificarea OUG nr.130/2020.

În Parlament, se află în dezbatere proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei care prevede atât modificarea grilei de punctaj cât şi introducerea de noi coduri CAEN eligibile;

Pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene a fost pus în dezbatere publică, în data de 16.09.2020, un proiect de modificare a OUG 130/202 care modifică grila de notare, astfel:

“a) Criterii de evaluare a rentabilităţii proiectelor de investiţii (RIR) – 25 puncte

  Indicatori economico-financiari:

  • RIR: < 5% – 25 puncte

  • RIR: ≥ 5,01% şi < 7,5% – 15 puncte

  • RIR: ≥ 7,51% – 10 puncte”

   c) Raportul dintre cuantumul grantului solicitat şi profitul operaţional înregistrat în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanţare – 30 puncte

  • ≤ 3 – 30 puncte

  • > 3 şi ≤ 4 – 15 puncte

  • > 4 – 5 puncte

În cazul în care aplicantul nu a înregistrat profit operațional în anul fiscal anterior, va fi punctat cu zero puncte.

Acest lucru generează nesiguranţă în rândul antreprenorilor cu privire la condiţiile de acordare a finanţărilor.

  • Termenul scurt prevăzut în OUG 130/2020 pentru semnarea contractelor de finanţare.

Conform schemei de ajutor de stat – Sprijin pentru IMM-uri în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial în data de 11.09.2020, contractele de finanţare trebuie semnate până la data de 31.12.2020, termen ce pare greu de respectat având în vedere etapele parcurse până în acest moment.

PROPUNERILE CNIPMMR

  • Eliminarea indicatorului RIR
  • O grilă de evaluare revizuită pentru proiectele de investiții

CNIPMMR propune o grilă de evaluare (conform Anexei) pentru evaluarea proiectelor de investiții finanțate care permite o selecție mai riguroasă și justă a proiectelor ce urmează a fi finanțate prin această măsură, fiind evaluați indicatori economico-financiari ai întreprinderilor, atât în trecut, cât și în dinamică (prin previzionarea acestora după finalizarea proiectelor de investiții).

  • Extinderea codurilor CAEN eligibile pentru grantul capital de lucru

Propunem extinderea listei de domenii de activitate / coduri CAEN rev. 2 eligibile pentru finanțările de tip capital de lucru (conform Anexei) sau pentru a nu exclude vreo activitate economica afectata direct sau indirect de masurile aplicate pentru limitarea pandemiei, propunem sa se dea dreptul tuturor întreprinderilor mici şi mijlocii afectate să acceseze acest grant cu exceptia celor care îşi desfăşoară activitatea sub unul dintre codurile CAEN care nu pot beneficia de ajutoare de stat, conform art. 1 alin. (3) din Regulamentul UE nr. nr. 651/2014.

  • Punerea în aplicarea a ordonanţei cu modificările şi completările introduse de Parlament

Anexa propusă de noi poate fi regăsită aici .

Hueman Advertising, partener CNIPMMR

Hueman Advertising este agenția digitală creativă din Timișoara, specializată în Social Media, websites și branding, care crede în realizarea lucrurilor de calitate, mai presus de tendințe, și se concentrează pe experiențele umane și pe conexiunea empatică. Cu o echipă tânără, creativă și implicată, fiecare proiect este unul reușit – de la idee, la strategie și până la implementare.

Cu peste 6 ani de experiență în domeniu, Hueman are în portofoliu zeci de clienți naționali, internaționali și locali de renume, pentru care a realizat identități vizuale, site-uri, campanii creative, comunități implicate și, în același timp, a crescut atât notorietatea acestora, cât și vânzările. În toată această perioadă, agenția a acumulat expertiză colaborând cu branduri din industriile de Telecom, IT&C, Auto, Beauty&Fashion, FMCG & HoReCa și Entertainment.

În portofoliul agenției se regăsesc clienți precum Danone, Vodafone, Niro Investment Group, Bucovina, Gatta, Casa Rusu, Liebherr, Aegon, MAHLE, Cărturești, MedLife, Monte Banato, Joyson Safety Systems, Flex și mulți alții.

Puteți afla mai multe despre Hueman Advertising pe www.hueman.ro

Propuneri de perfectionare/actualizare a schemelor de finantare instituite prin OUG nr. 130/2020

Propunerile CNIPMMR adresate Comisiei economice, industriei și serviciilor cu privire la OUG130/2020 ce vizează unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operational Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene au fost integral incluse în proiectul de lege.

Documentele pot fi accesate aici și aici .

Pozitia CNIPMMR referitoare la proiectul de OUG privind instituirea unor masuri de sprijin destinate zilierilor, angajatilor sezonieri si a celor care au lucrat in sistem telemunca

CNIPMMR susţine iniţiativa Guvernului de a sprijini angajatorii şi angajaţii din domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor COVID-19 prin introducerea unor beneficii financiare menite să stimuleze angajarea persoanelor rămase fără loc de muncă sau care s-au aflat în imposibilitatea angajării.

Referitor la Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă, CNIPMMR propune următoarele completări care vin în sprijinul întreprinzătorilor:

  1. Suma de 2.500 lei să fie acordată şi microintreprinderilor cu asociat unic, fără angajaţi, deoarece toţi antreprenorii în această perioadă pentru a-şi susţine activitatea au fost nevoiţi să se mute în on-line şi să utilizeze mai mult tehnologia informaţiei;
  2. Valoarea de 2.500 lei să poată fi decontată şi de IMM-urile care fac dovada că în perioada stării de urgenţă din anul 2020 au lucrat în regim de telemuncă şi au achiziţionat echipamente de tehnologia informaţiei necesare desfăşurării activităţii în regim telemuncă;
  3. Sprijinul financiar mai sus menţionat să poată fi utilizat şi în scopul achiziţionării unei semnături electronice calificate, precum şi a serviciilor prevăzute în pachetului digital propus de CNIPMMR în cadrul programului TECH NATION, care cuprinde un site de prezentare a activităţii şi soft pentru gestionarea datelor.

Pozitia CNIPMMR referitoare la Proiectul de OUG privind modificarea Codului Muncii – legea nr.53/2003

Referitor la Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă ce priveşte modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 prin introducerea unei noi instituţii juridice şi anume „munca flexibilă” sau „kurtzarbeit” astfel cum a fost ea consacrată la nivel european.

CNIPMMR susţine iniţiativa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care vine atât în sprijinul întreprinderilor private cât şi al angajaţilor pentru a depăşi această perioadă de dificultăţi economice provocată de pandemia COVID-19.

În ceea ce priveşte conţinutul proiectului de ordonanţă, CNIPMMR propune următoarele completări:

  1. Pentru o mai mare claritate asupra conținutului şi asupra măsurilor ce urmează a fi adoptate, să se specifice în titlul actului normativ că acesta reglementeză „munca flexibilă” sau „kurtzarbeit”;
  2. Prin instituirea sistemului de „muncă flexibilă” angajatorul să aibă posibilitatea reducerii programului de muncă şi să poată dispune repartizarea inegală a normei de muncă reduse;
  3. Decizia de modificare a timpului de muncă, a modului de repartizare a acestuia pe zile şi, respectiv, a salariului să se comunice salariatului cu cel puţin 10/15 zile anterioare producerii modificării;
  4. Angajatorul să aibă posibilitatea informării și consultării direct cu salariatul, cu privire la intenţia de reducere unilaterală a timpului de muncă, acolo unde nu există sindicat reprezentativ sau reprezentanţi ai salariaţilor desemnaţi;
  5. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale să clarifice în cuprinsul ordonanţei dacă îndemnizaţia pentru reducerea programului de muncă se achită de către angajator odată cu drepturile salariale, ulterior urmând să-i fie decontată de către instituţiile abilitate, sau va fi virată salariatului după ce angajatorul face dovada achitării salariului corespunzător normei de muncă reduse;
  6. Reducerea termenului de aprobare a Hotărârii Guvernului privind normele de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă de la 60 de zile la 10 zile.