Ministerul Economiei a iniţiat şi propune spre aprobare Guvernului României un proiect de Hotărâre prin care doreşte să modifice în totalitate normele de aplicarea a OUG nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, cu modificările şi completările ulterioare, şi să introducă noi sarcini birocratice pentru întreprinzătorii privaţi, sub forma obligaţiilor de raportare.
Astfel, se doreşte obligarea operatorilor economici de drept privat, „cu scop lucrativ sau fără scop lucrativ” şi alţi contribuabili, persoane juridice, cât şi a instituţiilor publice, unităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, de a raporta către sistemul informatic de compensare al Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni – Sucursala București, situația privind facturile restante mai mari de 10000 lei și mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii sau de la scadență.
I. PREZENTAREA SITUAŢIEI ACTUALE PRIVIND SISTEMUL NAŢIONAL DE COMPENSARE A CREANŢELOR
Această soluţie de eliminare a întreprinderilor private de la obligaţia de raportare asumelor restante, s-a impus din cauza nefuncţionării în practică pentru agenţii economici privaţi, a unui sistem de compensare a creanţelor organizat de stat, rămânâd în continuare obligaţia de a organiza evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor.
Astfel cum am mai aratat, dacă în anul 1999, la momentul emiterii OUG nr. 77/1999, capitalul public reprezenta aproximativ 60%, iar cel privat 40%, în anul 2019 capitalul privat reprezintă componenta cea mai dinamică în totalul capitalului, reprezentând 85% din total capital.
II. POZIȚIA CNIPMMR REFERITOARE LA INTRODUCEREA DE NOI OBLIGAŢII ADMINISTRATIVE DE RAPORTARE PENTRU ÎNTREPRINZĂTORI
Hotărârea Guvernului, act normativ subordonat actelor normative primare, nu poate să depăşească cadrul OUG şi nici să adauge la aceasta. Ori, prin faptul că se introduce obligaţia şi pentru întreprinzătorii privaţi de a participa la sistemul de compensare organizat de stat, cât şi a instituţiilor publice, unităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, se încalcă actul normativ primar, care stabileşte explcit că doar companiile cu capital de stat sunt obligate să participe la sistemul de compensare a creanţelor.
Pentru serviciile de gestionare şi arhivare a circuitului de compensare, fiecare contribuabil, persoană juridică implicată într-un circuit de compensare plătește un tarif de 110 lei cu TVA.
Potrivit HG nr.27/2017 privind organizarea şi funcţionarea Minsiterului Economiei, Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni are 58 de posturi. Practic pentru plata salariilor funcționarilor din această instituţie se introduc noi sarcini administrative şi taxe parafiscale pentru agenţii economici privati, fiind clar că nici companiile cu capital de stat nu mai utilizează acest sistem de compensare (pe site-ul Ministerului Economiei ultimile date privind totalul compensărilor realizate pe ani, datează din 2007).
(1) Compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor, şi care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură.
(2) O parte poate cere lichidarea judiciară a unei datorii pentru a putea opune compensaţia.
(3) Oricare dintre părţi poate renunţa, în mod expres ori tacit, la compensaţie.”
CNIPMMR solicită renunţarea la proiectul de HG care îşi propune să introducă noi sarcini birocratice de raportare pentru mediul privat, sub sancţiune aplicării de amenzi de la 1.000 la 5.000 de lei, şi menţinerea formei actuale, cu păstrarea obligaţiei de raportare a sumelor restante doar pentru companiile de stat, acestea înregistrând cele mai mari datorii din întreaga economie.
Impresia este că acest act normativ a fost elaborat pentru a da de lucru unor funcţionari din cadrul Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni și nu pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri.