DECLARAȚII PRIVIND IMPOZITUL FORFETAR
Ministrul Finanţelor a declarat că are în vedere reglementarea impozitului forfetar:
„În România astăzi sunt aproximativ 1,2 milioane de contribuabili. Cam 45.000 aduc ca venituri 98%. Acesta înseamnă o mare parte din ceea ce înseamnă ANAF, resurse financiare, umane, sunt ca să zic aşa alocate fără un temei logic. Pe de altă parte, companiile sunt sufocate de foarte multe verificări pe care ANAF le desfăşoară. Şi atunci spun aşa: dacă un milion o sută şi ceva de firme aduc undeva la 2% atunci poate o abordare de acest tip, forfetar (impozit forfetar), ar fi mai indicată pentru ambele părţi. Şi pentru mediul de afaceri şi pentru ANAF. Poate o sumă fixă stabilită anual de către stat, în mod transparent, ţinând cont de cifra de afaceri a acelei companii, şi atunci ANAF nu face niciun fel de verificare pe acel contribuabil”, a spus Eugen Teodorovici.
Ministrul Finanţelor a declarat că se doreşte o creştere a fiscalizării. În cazul aplicării impozitului forfetar, cei 45.000 de contribuabili vor primi o atenţie acordată în mod corect modului în care se va face controlul asupra lor, iar procesele verbale pe care ANAF le va întocmi vor fi prezentate public, dar fără date de identificare, pentru ca restul companiilor să ştie exact în fiecare speţă cum să acţioneze în timpul pe care îl au la dispoziţie până la control.
Tema impozitului forfetar va intra în dezbatere publică şi va fi discutată cu mediul de afaceri, iar pe pagina de internet a Ministerului va fi publicat un document în acest sens.
SITUAȚIA IMPOZITĂRII ÎN PREZENT: Orientarea către impozitarea veniturilor și înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific
Impozitarea câștigurilor companiilor reprezintă o componentă deosebit de importantă a oricărui sistem fiscal.
În perioada 2015-2018 în România au avut loc modificări legislative ample în ceea ce privește modalitatea de impozitare a câștigurilor societăților comerciale care s-au concretizat în orientarea acesteia într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor, cotele aplicate fiind reconsiderate și depinzând acum de numărul de angajați, și prin înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activități. Această regândire a sistemului de impozitare a câștigurilor companiilor s-a realizat prin extinderea masivă a societăților din categoria microîntreprinderilor, plafonul de venituri anuale până la care o companie este inclusă în această categorie fiind majorat de peste 15 ori în perioada 2015-2018.
Modificări legislative din perioada 2015-2018 au vizat majorarea de peste 15 ori a plafonului de venituri anuale până la care o firmă este inclusă în categoria microîntreprinderilor, acesta crescând de la 65.000 euro în anul 2015, la 100.000 euro în anul 2016, 500.000 euro în anul 2017, ajungând la 1.000.000 euro în anul 2018.
În ceea ce privește cotele de impunere aplicate asupra veniturilor microîntreprinderilor, acestea au fost reduse și diferențiate în funcție de numărul de angajați începând cu anul 2016. De la cota unică de 3% din anul 2015, s-a ajuns în 2016 la aplicarea cotei de 3% pentru firmele fără salariați, 2% pentru firmele cu 1 salariat și 1% pentru firmele cu cel puțin 2 salariați. În anul 2017, numărul cotelor de impozitare a fost redus la două: 1% pentru firmele cu salariați și 3% pentru firmele fără salariați.
Întreprinderile mici au și posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a impozitului pe profit, condițiile de capital necesare pentru a putea exercita această opțiune fiind diminuate semnificativ, respectiv de la echivalentul a 25.000 euro în 2015 și 2016 la 45.000 lei începând cu anul 2017.
Totodată, începând cu 1 ianuarie 2017, întreprinderile care desfăşurau activităţi în sectorul turistic, restaurante şi alimentaţie publicăși erau plătitoare de impozit pe profit devin plătitoare ale unui impozit specific, noul impozit având caracteristicile unui impozit forfetar.
POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND POSIBILITATEAINTRODUCERII IMPOZITULUI FORFETAR
Multe țări au decis aplicarea pentru firmele mici a impozitării „prezumate” a câștigurilor, respectiv prin aplicarea unei cote asupra veniturilor sau activelor, tocmai pentru a promova un sistem fiscal simplu și a diminua fenomenul evaziunii fiscale.
CNIPMMR SOLICITĂ ASIGURAREA PREDICTIBILITĂȚII ȘI STABILITĂȚII CADRULUI LEGAL FISCAL PENTRU IMM-URI
În primele 6 luni din 2019, prin 8 acte normative (7 Ordonanțe de Urgență și o lege), au fost modificate/completate 35 de articole din Codul fiscal.
În primele 6 luni ale anului 2019, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 614 acte normative: 120 de Legi, 4 Ordonanțe ale Guvernului, 46 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, 444 Hotărâri de Guvern, la care se adaugă ordinele ministrilor.
Cu acest volum imens de acte normative adoptate în primul trimestru al anului 2019, este previzibil că România va continua să se situeze și anul acesta pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est),în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi preictibil, condiție esențială pentru investitori.
Raportat la datele furnizate de GRAYLIN în raportul lunii decembrie 2017 “Grayling’ s report on legislative changes across Central & Eastern Europe”.
CNIPMMR atrage atenția asupra instabilității legislative fiscale accentuată înregistrată în ultimii ani precum și asupra volumului imens de acte normative adoptate.
Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții.
Pentru viitor, CNIPMMR solicită respectarea principiilor reglementării inteligente: un process decisional deschis și transparent, un dialog social calitativ cu confederațiile patronale, evaluarea în mod sistematic a impactului legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea „testului IMM” şi aplicarea principiul „Gândiţi întâi la scară mică”, respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot intervene modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”), pentru asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil și rezonabil şi restabilirea încrederii investitorilor.